Când se spune pușcă, majoritatea dintre noi ne gândim la o armă de foc lungă, însă definiția nu este chiar atât de clară - uneori acest termen se suprapune parțial cu pușca cu glonț. În plus, pușca se diferențiază oarecum de pușca de vânătoare, care și ea se încadrează în categoria armelor lungi. Puștile ca categorie de arme s-au dezvoltat de-a lungul a sute de ani (în Europa aproximativ din secolul al 14-lea), iar armele moderne, așa cum le cunoaștem astăzi, au evoluat treptat pe parcursul secolului 20 (până astăzi).

O categorie separată de puști sunt puștile de asalt, care se deosebesc de celelalte variante prin faptul că nu folosesc muniție standard de pușcă. Celelalte puști moderne se împart în puști cu țeavă unică (astăzi deja folosite mai mult pentru vânătoare), cu repetiție, semiautomate și automate.

Putem împărți puștile și după alți parametri. De exemplu, în funcție de numărul de țevi, tipul de muniție utilizat sau tipul de striuri. Majoritatea covârșitoare a puștilor în ziua de azi sunt echipate cu o țevă cu striuri, în timp ce țevile netede sunt mai degrabă o chestiune istorică.