Mesh

Mesh înseamnă în engleză rețea (în sensul de plasă), dar este, de asemenea, un termen direct pentru un standard care a venit din Statele Unite și care este definit de numărul de ochiuri ale unui anumit material pe inch pătrat. Și este de asemenea folosit, de exemplu, și de OMS.

Mesh este o unitate care indică numărul de ochiuri (deschideri) dintr-un anumit material pe inch pătrat. De exemplu, dacă avem 25 mesh, înseamnă 25 de ochiuri pe inch pătrat, iar 150 mesh înseamnă 150 de ochiuri pe inch pătrat. Este clar că la 150 mesh, fibra va fi mai densă și va permite trecerea unor particule mai mici. De altfel, sortarea diverselor elemente de dimensiuni diferite este una dintre cele mai frecvente utilizări pentru materialele definite de această unitate.

Dacă am mări materialul definit de unitatea mesh la microscop, ar putea arăta ca o plasă de construcții. În esență, este o grilă care constă din fibre dispuse perpendicular și spații libere între ele.

În scopurile noastre – în special în domeniul outdoor – cel mai important scop definit de unitatea mesh este determinarea numărului de ochiuri pentru o plasă de țânțari. Aici intervine OMS, care definește standardul minim pentru plasele de țânțari ca fiind de 156 mesh. Unele dintre produsele oferite de companii precum Lesovik depășesc de departe aceste standarde, cu valori în jur de 1000 până la 1500 mesh.

Materialul definit de mesh însă nu trebuie să fie complet regulat. În acest caz, intervine ceva care ar putea fi numit fracție, unde este definită cea mai mare și cea mai mică dimensiune a ochiului (deschiderii) din materialul respectiv. De exemplu, 40/80 mesh sau 40-80 mesh indică faptul că materialul respectiv are ochiuri de dimensiune maxim 40 mesh și minim 80 mesh (ochiuri pe inch pătrat). Fracțiile sunt utilizate pe scară largă de exemplu pentru pietriș, nisip și alte materiale pulverulente.