Plasă

Mesh înseamnă în engleză plasă (în sensul de material de plasă), dar este, de asemenea, un termen care indică un standard venit din Statele Unite și care este definit de numărul de ochiuri ale unui material pe un inch pătrat. Și este urmat de exemplu și de OMS.

Mesh este o unitate care indică numărul de ochiuri (deschideri) dintr-un material pe un inch pătrat. De exemplu, dacă avem 25 mesh, înseamnă 25 de ochiuri pe inch pătrat, iar 150 mesh înseamnă 150 de ochiuri pe inch pătrat. Este clar că la 150 mesh fibra va fi mai densă și va permite trecerea unor particule mai mici. De altfel, sortarea diferitelor elemente de dimensiuni variate este una dintre cele mai comune utilizări ale materialelor definite de această unitate.

Dacă am mări la microscop un material definit de unitatea mesh, ar putea arăta ca o plasă de construcții. Pur și simplu o grilă formată din fire așezate perpendicular și spații (zone libere) între ele.

Pentru scopurile noastre – și anume domeniul activităților în aer liber – cel mai important rol definit de unitatea mesh este determinarea numărului de ochiuri al unei plase împotriva țânțarilor. Aici intervine OMS, care definește standardul minim pentru plasele împotriva țânțarilor ca fiind de 156 mesh. Unele produse oferite de companii precum Lesovik depășesc cu mult aceste standarde, cu valori de aproximativ 1000 până la 1500 mesh.

Totuși, materialul definit de mesh nu trebuie să fie complet regulat. În acest caz, intervine ceea ce s-ar putea numi fracție, unde este definită dimensiunea maximă și minimă a ochiului (deschiderii) în materialul respectiv. De exemplu, 40/80 mesh sau 40-80 mesh indică faptul că materialul respectiv are ochiuri cu dimensiunea maximă de 40 mesh și minimă de 80 mesh (ochiuri pe inch pătrat). Fracțiile sunt folosite pe scară mai largă de exemplu pentru pietriș, nisip și alte materiale granulate.